Nu stiu daca e o problema care ma preocupa doar pe mine, dar mereu ma gandesc la ce folosesc pauzele atunci cand incepi sa faci un lucru? Nu ma refer la chestiile grele (cum ar fi sa joci un meci de fotbal- e solicitant), ci pur si simplu la activitatile care ar putea fi terminate fara nici o pauza pe la mijloc. Mereu vad oameni care incep ceva, iau pauza si dupa, termina ce au inceput.
Eu sunt adepta activitatilor facute fara pauza…stau si termin, indiferent de timpul pe care mi-l cere. In cazul meu cred ca rabdarea e “de vina”. Pur si simplu, sunt mai motivata cand stiu ca voi termina repede…vreau sa-mi vad rezultatul “muncii” cat mai devreme. Dar asta nu inseamna ca fac repede si prost, ci incet si cu mult calm pentru a iesi totul cat mai aproape de perfectiune. Ce rost are sa-ti prelungesti finalizarea cu o pauza? Si sa recunoastem ca dupa o pauza “cheful de treaba” nu mai este la acelasi nivel, deci scade si randamentul. Dar stiti cum se zice…ca romanul e adeptul pauzelor lungi si dese…in mare parte e adevarat.
Studiile aratau acum cativa ani ca perioada in care un pusti poate sta concentrat intr-o activitate, fara pauza, e in jur de 50 de minute. D-aia orele de curs in clasele 1-12 dureaza atat. Se presupune ca la facultate durata de concentrare poate urca pana la 80 minute.
De multe ori cand ma grabesc sa termin ceva, risc sa stric toata munca. Cred ca depinde de modul de lucru al fiecaruia. Personal prefer toate pauzele din lume, iar cand idee mi se contureaza, apoi lucrez pana pic din picioare, caci pun pasiune.
In general fac doar ce-mi place.
Tocmai la asta ma refeream si eu…cand lucrezi cu pasiune. Munca silita se stie ca nu prea da randament.
Din acest motiv e recomandat sa faci doar ce iti place (sa mergi la ce liceu, facultate vrei-nu sa iti aleaga parintii si nu in ultimul rand, sa iti alegi job-ul care ti se potriveste). Asa stii sigur ca vei da totul din tine pentru o treaba aproape perfecta.
Cel mai bine e sa lucrezi pentru tine (independent), altfel trebuie sa depinzi de cineva mult mai mult. Asa vad eu situatia.
. Munca=rutina, in principiu.
Cred ca munca se cheama munca pentru ca e naspa, altfel e doar o pasiune din care reusesti sa castigi ceva/suficient/mult
Da…cand lucrezi independent stii sigur ca ai facut-o cu capul tau, iar eventualele greseli ti le asumi. Cand deja depinzi de altul se cam schimba treaba…